Tratamente Naturiste

Fii natural, fii sănătos!

  • Măreşte caracterele
  • Dimensiune normală caractere
  • Micşorează caracterele

Cancer de col uterin

Cancer de col uterin

Factori de risc pentru aparitia cancerului de col uterin
La nivel mondial cancerul de col este in continuare o cauză principală de mortalitate la femei, cu aproximativ 500.000 cazuri pe an. Cancerul de col uterin este pe locul 6 ca si frecventa de aparitie, cu variatii inrtre diverse zone geografice. Varsta medie de diagnostic este 52 de ani, cu varfuri la 35-39 ani şi 60-64 ani. Riscul de a dezvolta cancer de col uterin in decursul vietii unei femei variaza intre 0,4% la femeile din Israel si 5,3% la femeile din Columbia.


Rasa

Femeile caucaziene au o rata de doua ori mai mica decat femeile afro-americane. Hispanicile au o rata de risc asemanatoare cu afro-americancele, iar asiaticele au cifre asemanatoare cu femeile albe. Diferentele intre raase se observa si in rata de supravietuire la 5 ani: 67 % pentru femeile albe si 59% pentru femeile afro-americane.

Factori sexuali

Primul raport sexual inainte de 16 ani creşte de două ori riscul faţă de femeile care au avut primul raport după 20 de ani. Riscul este direct proporţional cu numărul de parteneri de-a lungul vieţii. Paritatea crescută este un factor de risc independent. Varsta menarhei, varsta menopauzei şi caracterele ciclului nu au nici o asociere cu cancerul de col.

Fumatul

Fumatul de ţigarete creşte riscul de carcinom scuamos de col uterin de aproximativ două ori. Riscul este mai mare funcţie de durata obiceiului şi de numărul de ţigarete fumate/zi.

Contraceptivele

Rolul contraceptivelor in aparitia cancerului de col uterin este dificil de estimat pentru că se intrică cu alte variabile: intervalul de la frotiul anterior, comportamentul sexual, rolul partenerului masculin. Se pare că folosirea contraceptivelor orale pe o perioadă mai mare de 5 ani creşte riscul de  cancer de col de aproximativ două ori comparativ cu cele care nu folosesc metoda. Contraceptivele de tip barieră, mai ales cele cu spermicide, scad riscul de cancer de col.

Virusul papilomatozei umane (HPV)

HPV este agentul etiologic al carcinomului scuamos al colului uterin. Se pare insa ca nu este suficient numai virusul pentru a duce la aparitia cancerului de col uterin. 50−80% dintre femei vor fi infectate cu HPV pe parcursul vieţii, din care pană la 50% vor fi infectate cu un tip oncogenic de HPV; aceste infecţii sunt de obicei asimptomatice.

Imunosupresia

Femeile cu imunitate compromisă (după transplant renal sau cu infecţie HIV) nu prezintă un risc mai mare de a face boala dar au o evoluţie mai rapidă.

Semne si simptome - Cancer de col uterin

Desi in primele stadii poate sa nu existe nici un semn ingrijorator, sangerarile intermestruale, menoragia sau sangerarile postmenopauza constituie cel mai frecvent semn. Sangerarile abundente se pot insoti de anemie. Poate apare si durere in cazurile avansate, extensia tumorii la peretii pelvisului si organele invecinate poate genera durere sciatica, lombara sau chiar obstructie urinara cu hidronefroza.

Examene paraclinice:

Frotiu citologic

Colposcopie

Biopsie de col uterin

Ecografie

Computer tomograf (CT)

RMN

Histeroscopie

Citoscopie

Rectoscopie

Limfografie

Evolutia cancerului de col uterin

Progresia cancerului de col uterin are un tipar relativ ordonat de evolutie. Initial boala se raspandeste limfatic, prin vasele limfatice din parametre la ganglionii din zona: ganglionii limfatici obturatori, iliaci externi si hipogastrici, eventual ganglionii iliaci comuni si preaortici. Procentul de implicare ganglionara este proportional cu marimea tumorii. Masa tumorala se poate extinde in parametre si poate ajunge la peretele pelvin. Aproximativ 20% dintre femeile cu extensie la peretele pelvin au si vezica urinara afectata.Endometrul este afectat in cel mult 10% din cazuri. In 50% din cazuri este invadat si domul vaginal, in special peretele anterior.

Stadializare cancer de col uterin

Clasificarea FIGO pentru diagnosticul si evaluarea carcinomului cervical se bazeaza pe evaluarea clinica, examinarea radiologica a toracelui, rinichilor si oaselor si pe biopsii. Examenul anatomopatologic este insa obligatoriu pentru initierea unei terapii corecte.

Stadiu 0 – carcinom in situ – e implicat doar epiteliu, fara invazia stromei;

Stadiu I – carcinomul este lmitat doar la cervix

-          IA – nu sunt leziuni macroscopice, diagnosticul se pune microscopic:

-          IA1 – leziunile implica si stroma, dar nu depasesc dimensiunile de 3mm in adancime si 7mm intindere;

-          IA2 – invazia stromei intre 3mm si 5 mm in adancime si cel mult 7 mm in suprafata;

-          IB – leziuni vizibile macroscopic sau leziuni microscopice cu o adancime mai mare de 5 mm sau o intindere mai mare de 7 mm:

-          IB1 – leziuni vizibile mai mici de 4 cm;

-          IB2 – leziuni vizibile mai mari de 4 cm;

Stadiul II – leziuni extinse dincolo de cervix:

-          IIA – fara invazie parametriala, dar cu interesarea a 2/3 superioare vaginale;

-          IIB – cu invazie parametriala;

Stadiul III – extinderea leziunilor la peretele pelvisului sau la treimea inferioara a vaginului:

-          IIIA – leziunile cuprind treimea inferioara a vaginului;

-          IIIB – extindere la peretele pelvisului si/sau hidronefroza sau afectarea functionarii rinichiului;

Stadiul IV:

-          IVA – invazia mucoasei vezicii urinare sau a rectului si/sau extinderea in afara pelvisului;

-          IVB – metastaze la distanta.

Stadializarea clinica a cancerului de col uterin:

Stadiul I – numai colul este implicat

Stadiul II – sunt implicate parametrele sau două treimi superioare ale vaginului.

Stadiul III – tumora ajunge la peretele pelvin sau implică treimea inferioară a vaginului.

Stadiul IV – atingere vezicală sau rectală sau metastaze la distanţă.

Cand există dubii se preferă alocarea unui stadiu mai precoce. Odată ce s-a stabilit un anumit stadiu si s-a iniţiat un tratament, orice altă explorare nu modifică stadiul hotărat.

Prognosticul cancerului de col uterin este in functie de caracteristici tumorale. Cel mai important factor care determină supravieţuirea ulterioară este stadiul clinic din momentul diagnosticului, indiferent de modalitatea de tratament.

Supravieţuirea la cinci ani este: stadiul IA - 97%; stadiul IB - 70% pană la 85%; stadiul II, 60% la 70%; stadiul III, 30% la 45%; stadiul IV, 12% la 18%.

Prognosticul cancerului de col uterin este direct determinat de stadializarea FIGO, histologia tumorală, gradul histologic şi starea ganglionilor ca şi variabile independente pentru supravieţuire.

Tratamentul cancerului de col uterin

Chirurgia şi radiaţiile sunt cele două metode primare de tratament cele mai folosite pentru tratamentul cancerului de col invaziv.

Tratamentul chirurgical primar se limitează de obicei la stadiile I şi IIA in timp ce actinoterapia poate fi aplicată tuturor stadiilor de boală. Pentru stadiile iniţiale varsta nu este un criteriu pentru a nu incepe cu tratament chirurgical dacă nu există comorbidităţi medicale semnificative. Pacientele tinere care doresc păstrarea ovarelor şi sunt active sexual sunt mai curand tratate chirurgical.

Alte situaţii care pun pe primul plan opţiunea chirurgicală de primă intenţie sunt o boală inflamatorie colică, altă iradiere anteriorară sau prezenţa unui neoplasm anexial concomitent.

Tratament chirurgical

Chirurgia permite o explorare completă a abdomenului si depistarea anumitor noi elemente ce pot modifica abordarea terapeutică. Tehnica folosită este de obicei histerectomia. Sunt cinci tipuri posibile de histerectomie. Pentru pacientele cu stadiul IA1 care doresc păstrarea fertilităţii, se poate accepta şi o conizaţie cu margini chirurgicale clare.

Radioterapia

Radioterapia poate fi folosită pentru toate stadiile de boală şi la majoritatea pacientelor indiferent de varstă şi starea organismului.

Iradierea poate fi locală sau externă. Iradierea externă este eliberată de o sursă depărtată de corp (cum ar fi acceleratorul liniar sau cobalt-60) şi se foloseşte pentru iradierea ganglionilor regionali sau pentru săderea volumului tumoral.

In cazul iradierii locale se aduce sursa de iradiere in proximitatea directă a ţesutului ţintă şi se poate aplica prinintermediul mai multor tipuri de dispozitive intracavitare. Cel mai frecvent se utilizează un tandem intrauterin şi un colpostat vaginal. Odată fixat dispozitivul, se incarcă cu un izotop radioactiv (radium-226, cesium-137, iridium-192). Se mai pot folosi cilindri vaginali, implanturi cu ace interstiţiale pentru a elibera iradiere locală.

Chimioterapia

Chimioterapia ca şi singură modalitate de tratament in cancerul de col este indicată la pacientele cu metastaze extrapelvine (stadiul IVB) sau la cele cu recurenţe care nu sunt candidate pentru chirurgie sau iradiere.

Cel mai folosit agent este cisplatinul. Răspunsuri clinice complete sunt in 24% din cazuri, cu incă 16% răspuns parţial. Din păcate, răspunsul este de 3-6 luni. Alţi agenţi folosiţi sunt: carboplatin, ifosfamide, doxorubicin hydrochloride, vinblastine sulfate, vincristine sulfate, 5-fluorouracil, methotrexate şi altretamine. Nu sunt date care să arate că asocieri sunt mai eficiente decat cisplatinul singur.

In 1999, cinci studii multi-instituţionale au raportat o supravieţuire mai bună după administrarea concomitentă de chimioterapie şi radioterapie in cancerul de col. Beneficul pentru supravieţuire ar fi de 10%–17%. Multe centre folosesc actualmente acest procedeu ca şi procedeu standard pentru cancerele avansate.

 

Translate

Cauta in site


Contact Dr. Dorian:
retetenaturale [at] yahoo.ro